Tată de fată, în 2040 - My Email

E noapte. Sună telefonul. iPhone 34, cu thinkscreen. Sonerie oldie, o piesă
de la Justin Bieber.
- Alo.
- Tata? Îmi dai te rog parola, că am cunoscut un băiat.
- Ai înnebunit? Nici măcar nu-l cunosc.
- I-am făcut testul ADN şi un RMN cu telefonul, i-am verificat cazierul pe
facebook şi e ok. Hai, te rooog..
- Stai că închid...
În 2040, Guvernul Boc 27 impozitează convorbirile mai lungi de 30s cu o sută
de catralioane de lei pe secundă.
- Fată, acuma mă uitam pe Google Face View, ce cauţi în barul ăla infect,
care n-are nici scanner la intrare?
- Tată, te rog, lasă-mi intimitatea în pace. Nu-i destul că numai tu ai
parola de la iCentura mea de Castitate?
- Bla, ţi-am explicat care sînt riscurile...
În 2040, numele au devenit scurte şi onomatopeice (Ar, Ai, Blo, Bla, Bli,
Boc, Cli, Cla, Cri) din cauza inteligenţei tot mai reduse a populaţiei, care
lasă gînditul în grija computerelor. Singurele nume care au supravieţuit
sînt Elena şi Traian, istoricii punînd asta pe seama puternicelor şi
nemuritoarelor mitologii greacă şi romană.
- ...dacă băiatul ăla îşi bagă mufa în priza ta (la propriu; tatăl nu
folosea argoul - n.r.) şi faceţi din greşeală un copil, ştii noile măsuri
guvernamentale, nu?
- Nu, care-s?
- Ai o săptămînă de odihnă, după care o lună faci muncă în folosul statului,
pe şantier la construcţia de creşe, să-ţi poţi plăti spitalizarea. Apoi te
întorci la cele două joburi. Au mărit şi rovinieta pentru cărucioare şi cică
acum trebuie să-i dai copilului chitanţă de fiecare dată cînd alăptezi, că
altfel e fraudă. La un an, copilul trebuie să înceapă munca, ce poate şi el,
asamblat şi dezasamblat de jucării, dar pe carte de muncă, nu pe drepturi de
autor, că nu creează nimic. Ai înţeles, fata mea?
- Da, tati. Închide, că consumi, ne vedem acasă, noapte bună.
Bla oftează, apoi către băiat:
- Mă, veste proastă: n-am parola. Încercăm nişte variante sau ne băgăm la un
film?